A lu pedi di la cruci stava
l’afflitta e scunzulata di Maria.
Lu sangu di so Figgju ristillava,
o Tu,quantu si dolci, anima mia.
Sentu na vuci d’arretu a nu sciggju
chista รจ Maria chi piangi a lu so figgju.
Veni, Giuvanni, veni ca ti voggju
veni aiutami a piangiri a mio figgju;
porta nu niru mantu e mi comboggju
tu perdisti lu mastru e io lu figgju.
Io mo stasira comu mi ricoggju
senza l’affezionatu di mio figgju.
Avia nu figgju di trentatri anni
era curuna di la testa mia
e mo lu viju a la Cruci chi affanna
o chi si rispettusu, o Figlio mio.
E cara mamma mia si voi mu ciangi
a Munti Carvariu su nchiovatu Io:
No m’aspettari a la casa mu tornu
su condannatu di Pilatu ed Anna

